Cap 3. Fara respiratie

La trezire am fost in camera mea.Buff..Ce vis ciudat.M-am uitat in jur fara sa vad nimic,pentru ca im camera era intuneric.Am ramas in pat amintindu-mi acel vis care parea asa de real.”De ce a aparut Bella? Si Jacob unde s-a dus?”Asta patesc daca ma fortez sa visez cu ei.Buna,azi era sambata si eu trebuie sa profit.As vrea sa-mi cumpar „Eclipsa” si „Zori de zi” .Aveam chef sa le citesc ,pentru ca am citit doar primele doua volume.M-am ridicat sim-am dus la dulap,cu ochii mei obisnuiti cu intunericul.Am luat un set simplu :blugi si un tricou in cazul ca se spune ” I love NY”.Am decis s-a aprind lumina in camera mea inainte sa-mi fac geanta.Cand s-a aprins lumina in camera mea ,am vazut ceva ciiudat :la fereastra se vedea doar padure.Ah! Nu,nu,nu,nu…Ieri a fost un vis,un vis.Este imposibil sa fie adevarat !M-am intors sa verific daca exista scari,dar inainte am avut o surpriza.In camera mea aeam postere cu „Luna noua”peste tot…Si nu a fost niciunul .Posterele mele!Nu este drept…Hoti ,Alba,au fost hotii.Bine….Am fost jos sa verific scarile,da,scarile…

In timp ce am iesit din camera mea ,am inchis ochii si ma-am gandit la doua cuvinte : nu scari .Cand am ajuns in fata scarilor din vis ,am deschis ochi. !Rahat! Sunt scari…Nu,nu,nu…Trebuia sa fie un vis,nu puteam s-o cunosc pe Bella nici pe Edward nici…Relaxeaza-te. ¿Unde sunt acele lectii de yoga?Aveam nevoie sa asimilez.Mi-am verificat ceasul si a vazut ca mai este o ora pentru a merge la scoala.Bine.O ora.Intru din nou in camera mea si am inchis usa libera cum am putut .M-am aplecat cu spatele de usa si am alunecat intr-o pozitie asezat pe podea ,mi-am imbratisat genunchii cu bratele si mi-am odihnit capul pe genunchi .

Ieri am visat ca am cazut .Bine .Dupa cum am cazut ,am plecat mai departe din lumea reala pentru a intra in realitatea cartii.Bun argument .Asa ca atunci cand m-am trezit ,declinul s-a terminat ,ceea ce a insemnat a intrat pe deplin in carte .Mergem s-o imbunatatesc . Acum sunt in a treia parte a povestii . Ieri am cunoscut-o pe Bella ,pe Edward Cullen ,pe Mike ,Angela ,Jessica si ceilalti . Clasele au fost fenomenale si ,supriza,cel mai bun prieten al fratelui meu a venit cu noi .Tatal meu a gasit un serviciu mai bun decat avea inainte ,si mama mea la fel,mai ales este incantat sa lucreze cu Carlisle .Prima problema (si singura de moment) : Am vazut filmul doar o data si nu-mi amintesc toate scenele .Esta iti trebuie daca nu citesti cartea . Am scuza pentru asta . Bine .Stiu ca Victoria creeaza o armata . Bine,nu voi incepe in asta . Bella pleaca in Phoenix cu Edward ,dar nu stiu cand .¡ Rahat ! Bine, linistestete. Sunt in Forks .Voi crede ca prezenta mea nu modifica nimic din poveste .Da sunt aici….¿cum am de gand sa le spun lui Edward si Bellei ?Uff….Haide ,sa gandim .Stiu ca nu trebuie sa le spun acum ,dar ma pregatesc .Asa va fi mai usor in momentul cand voi decide . Da,este cel mai bine , Incepem….Gandeste , gandeste….¿Cum a facut Bella ? Nu, ea avea dovezi pentru a suspecta ca nu era uman .Mai ales , nimeni nu poate fi asa de neindemanatic ca ea si sa aiba atata noroc . Neindemanatica ….hum….as putea fi asa de neindemanatica ca ea si sa incerc sa am atata noroc… ¿ si daca ma pun in fata unei masini,cu Edward aproape ? Offf, Doamne ! Acum chiar ca am luat-o razna….

– Ahh !- am tipat cand am auzit o lovitura teribila in usa mea . -Marc ! Poti sa incerci sa NU spargi usa , te rog ? Am nevoie de ea !

– Bine – mi-a raspuns Marc -Dar nu intarzia !- a strigat din nou si a lovit in usa .

Ce brutal esti , Doamne….

M-am ridicat de jos , mi-am facut geanta si am iesit din camera . Am luat o prajitura , pentru ca am intarziat cu Edward si Bella in minte ,mi-am sarutat parintii si pe fratele meu si am iesit din casa .Marc ma astepta afara ,la fel ca Bella .

– Bella ! Ne iei si azi la fel ?

– Da ,inca nu ai permisul ,iti amintesti ?

– Adevarat -i-am zambit .

– Marc , te pui in spate ? -ia cerut Bella fratelui meu .

– Da , sigur. -a spus el.

Mi se pare ca a fost de asteptat…Ca rar sunt barbatii ,sa stii….

– Mergem acum ,Alba ? -m-a anuntat.

– Da

M-am dus la masina si m-am urcat pe scaunul pasagerului.

– Alba…

– Da ?

– Mi-ar placea sa iti spun ceva…dar nu pot .

– De ce ?

– Pentru ca nu am niciun drept .

– Si cine are drept ,atunci ?

– Ed….

– Edward ?

– Hmm…suspira ,asimileaza ce adecis . – Da , el….bine…hmmm…trebuie sa stiu mai multe despre tine ,dar nu stiu cum s-o fac .

– M-ai multe despre mine ?

– Da….am nevoie mult .

– Pai ce ma intrebi ?

– Nu este asa de simplu…..

– De ce ?

– El…bine , ai…..

– Nu ai incredere in mine ?

– Asta !

– Bine ,presupun ca cu timpul…

– Da ,presupun…-spuse cu un ton de deceptie in vocea sa.

Pentru a stii mai multe despre mine ar necesita sa-mi povesteasca ce era, asta este clar . Dar… ¿de ce trebuie sa stie mai multe despre mine ?

Am suspinat . Azi ma simt descurajata .¡ Nu era ziua pentru a ma simtii asa ! Voi face …o zi buna in conceptul din Forks , si chiar trebuie sa am o conversatie cu Bella….Si Marc a fost in spate .I-am zambit la asta . Nu stiu de ce , dar ma incanta ca Marc a trebuit sa stea in spate . Presupun ca asa imi arata Bella ca ma prefera pe mine ,ca suntem ceva mai mult decat vecine . Sper sa devina cea mai buna prietena a mea ,sper….

Am ajuns la scoala , am coborat din masina si am inceput sa mergem . Eu inca eram scufundata in gandurile mele .
Sa vedem , asimiland ce am ,era doar o zi rea ,doar asta . Adevarul este ca nu m-am ridicat cu un inceput foarte bun in dimineata asta , si gandinduma in toate asta ma face sa ma simt descurajata . ¿ Atunci de ce continui sa te gandesti ? Categoric ,azi sunt mortala .Asa ca Edward care vroia sa ma cunoasca mai tare….Asteapta , s-ar putea sa-mi citeasca mintea ,era asa de usor. Doar trebuie sa intre in capul meu si sa stie la ce ma gandesc .Nu m-am gandit la nimic altceva de cand am ajuns ,asa ca nu ar fi dificil de a gasi ceea ce el a cautat .

Am simtit ca um brat imi inconjoara gatul si brusc am fost impinsa de cineva .

– Hei ,da-mi drumul ! Lasama !

– Tu taci si asculta .

– Nu ! Cine naiba esti? da-mi drumul ! – ¿ dar unde sunt oamenii ?

Nu stiam nici unde eram ;in interiorul cladirii,intr-o sala de clasa sau in parcare .

– Ascultama iti spun !

– Nu !

– Esti Alba, ¿ nu? -era un baiat care ni-a vorbit .Doamne , ¿dar ce vroiau ?

– Nu te intereseaza !

– Vi din New York , ¿ nu?

– Continui fara importanta !

– ¿Esti prietena cu Edward ?

– ¿Edward ? Ce treaba are el in discutie ?

– Mai mult sau mai putin.Asteapta…nu te intereseaza !

– Da ma intereseaza .Trebuie sa stii ca nu este bun ,este periculos sa stai cu el .

In momentul acela mi-am dat seama ca aveam capul in jos .Aces baiat stia despre ce vorbeste .Am ridicat capul si am vazut pe cineva foarte familiar…..

-Cine esti tu ? -trebuia sa diimulez.

-Embry Call .

– Aaa…. ¿ si ce vrei sa spui cu asta ca sunt periculosi?

– Pai el si familia sa sunt…-suspira. -trebuie sa te indepartezi de ei ,inainte sa fie prea tarziu .

– ¿ Tarziu pentru ce ?

In spatele meu s-a auzit un marait infundat care m-a lasat surda -bine , sunt foarte exagerata .- Edward a aparut brusc si la impins pe Embry . Doamne ,aici nu ! Edward nu putea sa-i faca rau lui Embry ,inca este acel tratat….

– Edward ,gata termino !

Embry a devenit furios ,a sarit de pe pamant pentru a sta pe o apasare de Edward si a intrat ina faza .In locul lui a aparut un lup enorm .Nu mi-am imaginat ca era asa de mare….Embry s-a repezit la Edward si acesta ia raspuns la fel.Daca se atacau ,tratatul se duce la naiba….Trebuia sa fac ceva….I-am vazut sarind unul contra celuilat ,asa ca nu mi-a venit alta idee decat sa sar si eu la fel ,pentru a ma pune intre cei doi .

Lovitura a fost brutala .Am tipat si am cazut la pamant , invinsa .De doi brutali…Am fost strivita de cei doi…Ce boboci de….

Am simtit ca ametesc.Esta nu e de bine….

– Alba ! -au tipat amandoi la unisol .

– Off,Doamne ! Simteam ca ma doare tot corpul si ca totul in jurul meu se invartea.Mi se inchideau ochii ,nu puteam sa-i tin deschisi…

– Carlisle ! Avem o urgenta .Da .E vorba de Alba .Da ,da ,prietena Bellei….

Prietena?Ma cunostea de o zi si ma considera prietena ei ?O ador pe fata asta….

– ….Bine .. Aha.Bine.Vedem acum .Si s-a auzit cum a inchis telefonul .Si tu nu da vina pe mine…Crezi ca am vrut…Ajunge ! Nu ma refuza !Sau vrei sa moara ?

Ce?Nu,nu…acum sunt foarte tanara pentru a muri…Of ,rahat…Mi-am dat seama ca sunt inconstienta.Nu puteam sa ma misc , nu puteam sa fac nimic.Of,Doamne….Capul imi dadea dureri ,pana cand am simtit ca puteam sa dorm…Oh , nu…Stati,vin,stati….

M-am trezit intr-un loc colorat in alb.Tot ce a intrat in ochii mei a fost lumina.M-am fortat sa-i deschid pana ce am reusit . Genial ! Ma gandeam sa vin sa o vizitez pe mama ,dar nu in conditiile astea….Mama ! A trebui sa le explic….nu stiu nici o forma de a acoperi asta….

– Alba ? – a intrebat o voce catifelata si preocupata.

– Hmm…- oh , avea buzele lipite…- da? – am continuat sa spun .

– Cum te simti ?

– Oh ,hmm…presupun ca bine , sunt intr-un spital….

El a zambit .

– Nimeni nu iti ia umorul tau ? niciodata ?

– Nu , niciodata .

A inceput sa zambeasca .

– Imi pare rau .Rau pentru toate astea . Nu te-am ascultat .

– Edward…Niciunul nu m-ati ascultat…Nu lua toata vina asupra ta.Embry la fel are partea lui .

– Da…dar daca te-as fi ascultat…

– Dar nu ati facut , bine ? Acuma lasa asta da ,te rog .

– Bine .

– Ma …mama mea stie ?

– Cum pentru a reusi sa nu afle .

– Trebuie sa-mi explici asta . Este…foarte ciudat ce s-a intmplat .

Bolnava minte foarte rau….Au ! Nu imi amintesc ca Edward poate sa-mi citeasca mintea . Buna Edward ! Au ! Ce se presupune ca nu stiu….! Hmmm……rahat .

– Ti se intampla ceva ?

Cum ? Dar nu ma auzit mai inainte ? Ah ! Asta ascunde…..Foarte amuzant , Ed .

– Da mai inainte…- am suspirat . Este posibil sa fi pierdut partea in care credeam ca stiu….Au ! M-am gandit din nou. -Nu , nu mi se intampla nimic .Doar ma gandesc.

– La ce ?

Cum adica la ce ?Ce om ciudat…mai mult de cat este , sigur .

– Lucruri de ale mele .

-Oh….bine.- parea convins i tot.

– Alba ? – s-a auzit de dupa usa ,cu un ton pocait .

– Intra Embry .Nu te voi manca , linisteste .- i-am spus ,pentru a nu se simti rau .

Embry a aparut de dupa usa cu un buchet de flori .

– Si astea ? -am intrebat , semnaland florile cu capul .

– Bolnavilor trebuie sa li se aduca flori , nu?

– Nu , doar mortilor si mamelor noi .

-Oh…bine .

-Nu conteaza .Iti multumesc pentru gest .

A luat o vaza care a gasito acolo ,a umpluto cu apa si a pus florile in ea.

– Bine . Spuneti .-le-am cerut la amandoi .

Ei s-au uitat unul la altul si apoi sau intors la mine .

– Eu sunt…sunt un vampir ,Alba .

-Ce? – am incercat sa tremur ,si cred ca mi-a iesit sa fie credibil.

– Sunt un vampir . Beau sange de animal si…bine,eu…pot sa citesc minti.

Se vede ca se chinuia sa vorbeasca . M-am simtit rau pentru asta .

-Oh . Hmm…atunci…sti ce gandesc eu acuma ?

Acum ar trebui sa clarifice lucrurile .

– Nu .

Vezi ? Atunci nu stiu de ce se gandea si … eh ! A spus „nu” ?

– Asteapta . Ai spus ca nu ?

– Asta am spus .

– Da – dar …-m-am balbait , si de data asta a zambit .

– Pentru asta am vrut sa te cunosc . Trebuia sa descopar de ce nu pot sa-ti citesc mintea .

– Um , hmm…Bine….tema asta in privat .Urmatorul ?

M-am uitat ce face Embry si acesta mi-a zambit timid .

-Si tu , presupun , ca esti un varcolac . – am spus ,chiar daca l-am vazut in actiune si nu trebuia sa imi mai spuna .- Dar ….nu te transformi la luna noua ?

– Aia este doar i versiune de Hollywood .

– Oh ! Si….-asta este,gandestete . – Dar am o intrebare…

– Spune.

– De ce m-ai avertizat ? Bine ,presupun ca stii ce Edward mi-a spus mai inainte :ca beea doar sange de animal ….

– Stiu ca stiu. Dar si asa este periculos sa stai cu el .

Imediat mi-am dat seama la ce se refera .Victoria , disparitiile din Seattle…

– Presupun ca mi-ai explica asta . Inca ceva , mama mea …?

– Vine acum .- a anuntat Edward , raspunzandu-mi la intrebare .

Atunci usa s-a deschis .

– Alba !.Esti bine ? Oh,draga…ce sperietura !

– Mama ! Imi pare rau, eu…

– Nu se intampla nimic draga , baietii mi-au povestit tot.

– Ah , ¿da? -am intrebat , surprinsa ca ei au spus totul .

– Sigur ! Te informez de starea ta : ti-ai rupt o coasta de fiecare parte si ti-ai rasucit piciorul . Doar tu iti puteai face rau cazand pe scari…Dar bine,Carlisle spune ca te vei face bine.

Pe scari , ¿eh ? Foarte suspect .

– Ce bine . – i-am spus vestea cea buna .

– Da , ¿adevarat ? Bine ,cred ca vizitatorii pot intra acuma . -spuse uitandu-se la ceas .

¡ Ca si cum ar fi venit multi oameni !

– Bine . Multumesc mama .

– ¡ Albaaa! – Mike a intrat in camera cu bratele intinse si cu un buchet de flori intr-o mana .

– Y dale ! Eu nu am murit . Încă. Dar nu acum!

– Mike ! Ce faci pe aici?

– Evident, am venit sa te vad .

– Oh ,sigur .Evident -am spus ,ridicand o spranceana.

– A doua zi de şcoală şi de vizitele la spital. Nu ai nici un egal! Ei bine, cu excepţia Bella. Dar este mai rău.

– Hei, te aud! Bella a spus, apare în spatele Mike.

– Bella! Am strigat la vedere.

– Buna Alba ? Ce mai faci ?

– Bine .Doar un pic obosita .Asta acum .

Ne-am zambit in liniste .Ei bine ,in urmatoarea zi parea ca ne-am cunoaste din totdeauna ….

– Hooolaaa! A spus mai multe voci la unison.

Toate acestea au fost aici! Eric, Jessica … Toată lumea!

-Hei … ei au zis două voci mai mult, dulce.

– Oh, vino aici frumosilor !

Marc şi Manuel m-au ignorat şi a venit spre mine să mă îmbrăţişeze.

– Esti bine ?-m-a intrebat Manel .

– Da .Linistestete .A fost doar o sperietura .

Atât de mulţi oameni în această cameră … Dar cineva lipsea … Oh! Tatăl meu sa uitat afară pe uşă, am zâmbit şi a făcut semnul „mai târziu”. Mi-am ridicat un deget şi a făcut cu ochiul.

Toate au fost acolo cu mine până când a venit Carlisle.

– S-a terminat ora de vizite . Haideti, trebuie s-o verific pe Alba .
Toată lumea sa plâns, dar sa încheiat părăsind sala. Toate ,inafara de Bella şi Edward. Embry ne-a spus să te sun dacă ceva sa întâmplat , pentru a vă alerta atunci când ieşirea din spital şi o mulţime de lucruri. Am fost foarte îngrijorat.

-Ei bine, Alba. Ai nevoie doar de odihnă, bine?

-Bine. Multumesc,doctore.

-Spune-mi pe nume .Am senzatia ca ne vom mai vedea inafara de aici .-si a plecat .

Ce a vrut să spună cu asta?

-Am fi putut face mult rău, Edward. Şi am fi putut fi prinsi !

-Bella, nu … am oftat. -Te rog.

Am decis sa intervin . Daca sar ceta din cauza mea nu m-as putea ierta .

-Bine. Scuze.

-Da ,la fel.Dar …de ce ai intervenit ?

-Eu…mi-a fost teama sa nu-ti faca ceva rau…

Ce?

-….si ar dezvalui ceea ce am fost.

-De asta ai avut grija tu .

-Da,nu te gandi la asta .

Amandoi au zambit .

-Eşti un dezastru. Bella a spus, de asemenea, zîmbind.

-Un pic.-a raspuns el .

Ne-am uitat intre noi si am ras.

Anunțuri

3 comentarii la “Cap 3. Fara respiratie

  • Lasă un răspuns

    Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

    Logo WordPress.com

    Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

    Poză Twitter

    Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

    Fotografie Facebook

    Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

    Fotografie Google+

    Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

    Conectare la %s

    %d blogeri au apreciat asta: